Pages

sâmbătă, 24 august 2013

O poveste psihanalitică

Când m-am născut în lumea asta, nu ştiam nimic. Pierdusem paradisul în care-am stat o veşnicie, o viaţă şi o nemurire, pierdusem corp din corpul meu. Am fost înjumătăţit, îmbucătăţit, rupt de mine şi de mamă, căci mama eram eu, şi eu cu mama eram unul.

Am plâns mai tare ca niciodată, căci confuz fiind nu ştiam pe unde s-o apuc. Am simţit o plesnitură, şi-am ţipat: "Tu eşti smintit?" nu vezi cât eu sunt de mic, şi fragil; tu dai în mine?! Nu ţi-ar fi puţin ruşine…